| 1.
|
A numi ≠ a destitui, a revoca, a licenţia
Sursă
: Antonime
(69004)
- siveco |
| |
| 2.
|
NUM'I vb. 1. a se chema, (înv. si pop.) a striga, (pop.) a-i spune, a-i zice, (înv.) a se porecli. (Cum te ~?) 2. v. supranumi. 3. v. califica. 4. a se chema, a se spune, a se zice, (înv.) a se pomeni. (Cum se ~pe la voi această floare?) 5. v. con-stitui. 6. v. desemna. 7. v. înscăuna. 8. v. angaja. Sursă
: Sinonime
( 197157)
- siveco |
| |
| 3.
|
num'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. num'esc, imperf. 3 sg. nume'a; conj. prez. 3 sg. si pl. nume'ască
Sursă
: DOR
(265988)
- siveco |
| |
| 4.
|
NUM'I, numesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune, a da cuiva un nume sau un calificativ, o poreclă drept nume; a denumi, a intitula, a chema, a boteza. ♦ Refl. A purta numele de, a se chema; a căpăta o anumită denumire, poreclă sau un anumit calificativ. 2. Tranz. A pomeni de cineva sau de ceva, a aduce în discuţie; a aminti, a invoca. 3. Refl. A se socoti (sau a fi socotit) drept, a se considera (sau a fi considerat) ca fiind 4. Tranz. A pune pe cineva într-o funcţie; a angaja; a da cuiva o însărcinare, a conferi cuiva un titlu, un grad. - Din nume. Sursă
: DEX'98
( 18861)
- bogdanrsb |
| |
| 5.
|
A SE NUM//'I mă ~'esc intranz. A avea ca nume; a purta numele (de). /Din nume
Sursă
: NODEX
(345076)
- siveco |
| |
| 6.
|
A NUM//'I ~'esc tranz. 1) A înzestra cu un nume; a denumi. 2) A desemna printr-un calificativ (de obicei depreciativ); a califica; a face; a taxa; a eticheta; a considera. 3) (fiin-ţe) A indica rostind sau scriind numele. 4) (per-soane) A desemna ca fiind potrivit (într-o funcţie). /Din nume
Sursă
: NODEX
(345075)
- siveco |
| |
|
|